Denumirea Programului:

 

PROGRAMUL SECTORIAL ADER 2022

CONTRACT ADER nr. 25.3.1/26.09.2019

 

FAZA 3 (click aici)

 

FAZA 2 (click aici)

 

 

FAZA I

Denumirea obiectivului: MECANIZAREA ȘI AUTOMATIZAREA PROCESELOR ÎN AGRICULTURĂ ȘI INDUSTRIA ALIMENTARĂ 2019 - 2022

Denumire proiect: “Sisteme recirculante de acvacultură utilizate în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol”

Perioada de derulare: 2019-2022

Obiectivul proiectului

Planul sectorial al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale , 25.3. Fundamentarea și realizarea de noi tehnologii de mecanizare și automatizare a proceselor din agricultură și industria alimentară: condiționare, procesare, stocare și depozitare a produselor agricole primare, non-agricole și acvacultură în condiții de eficiență, siguranță și securitate

Titlul proiectului ADER: 25.3.1. Sisteme recirculante de acvacultură utilizate în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol

Perioada de derulare a planului sectorial: 2019-2022

Durata proiectului: 4 ani (2019-2022)

Bugetul estimat:1.000.000 lei

Etapele de derulare ale proiectului

Pentru atingerea obiectivului proiectului se preconizează obţinerea următoarelor rezultate:

·       Studiu tehnologic privind soluții tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole, tip outdoor;

·       Studiu pentru stabilirea speciilor de pesti care pot popula sistemele recirculante, premergatoare repopularii apelor naturale;

·       Studiu tehnologic privind sistemele recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol;

·       Proiectare statie pilot;

·       Proiectare sistem de monitorizare statie pilot sistem acvacol;

·       Executie staţie pilot (sistem acvacol, tip outdoor);

·       Execuţie sistem de monitorizare  statie pilot;

·       Realizare metodologie de testare sistem hibrid de generare a energiei

·       Testare sistem hibrid de generare a energiei;

·       Testare sistem de monitorizare parametri;

·       Realizare metodologie de testare sistem de monitorizare;

·       Testare staţie pilot. Definitivare solutii tehnice şi documentatie de execuţie;

·       Experimentare staţie pilot (sistem acvacol), tip outdoor, în conditii de exploatare;

·       Experimentări privind eficienta sistemului de monitorizare asupra materialului piscicol (rata creştere, rata mortalitate);

·       Demonstrarea utilităţii si functionalităţii sistemului hibrid de generare a energiei;

·       Demonstrarea utilităţii si functionalităţii sistemului de monitorizare;

·       Demonstrarea utilităţii si functionalităţii statiei pilot (sistemului acvacol), tip outdoor;

·       Diseminarea pe scara larga a rezultatelor obtinute.

 

 

Rezumatul proiectului

Proiectul vine în întâmpinarea cerințelor fermelor piscicole de identificare a unor soluții tehnice inovative, moderne pentru reducerea consumului de energie electrică, din cadrul sistemelor de creștere outdoor a materialului acvacol, folosind surse de energie regenerabilă. Stația pilot outdoor destinată utilizării în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material acvacol, va fi proiectată și implementată la o unitate de cercetare parteneră din domeniu, astfel încât consumurile energetice cu reglarea temperaturii, aerarea și recircularea apei,  filtrarea impurităților, hrănirea automată etc. să fie optimizate, utilizându-se materiale noi și tehnică digitală de control. De asemenea, instalația va fi dotată cu un biofiltru și cu un sistem hibrid de generare a energiei electrice, fotovoltaic și eolian. Prin utilizarea energiei regenerabile și optimizarea parametrilor de funcționare ai echipamentelor, din cadrul sistemului acvacol, se va eficientiza din punct de vedere economic obținerea materialului acvacol - pești, crustacee sau moluște.

 

Rezultate estimate

- Studiu tehnologic privind soluții tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole, tip outdoor;

- Documentație execuție stație pilot sistem acvacol, tip outdoor;

- Stație pilot sistem acvacol, tip outdoor;

- Raport de experimentare a sistemului acvacol, tip outdoor în condiții de exploatare;

- Raport de demonstrare a utilității și funcționalității stației pilot;

- Cerere de brevet de invenție

- Reducerea consumurilor energetice cu minim 25% în domeniul acvaculturii;

- Reducerea mortalităţii materialului acvacol.

Modul de aplicare al rezultatelor:

Rezultatele proiectului se vor disemina prin:

- Transferul documentației de execuție la operatorii economici cu activitate în domeniul acvaculturii, la fermele cu profil acvacol,  la instituții de cercetare-dezvoltare în domeniul acvaculturii și la instituții de învățământ superior de profil etc.;

- Articol științific ISI, Institutul pentru Știința Informării;

- 4 articole științifice BDI, Baze de Date Internaționale;

- Pagină web cu informații privind rezultatele proiectului;

- Poster;

- Fișă tehnică;

- 2 participări la sesiuni de comunicări științifice și prezentarea cercetărilor obținute;

- 2 simpozioane;

- 2 vizite de lucru.

Rezultate obținute în faza I

Activitatea 1.1: Studiu tehnologic privind soluții tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole, tip outdoor

Această activitate  a fost desfășurată de către Coordonatorul de proiect INMA- București în colaborare cu partenerul de proiect P3 INCDPM-București

În cadrul acestei activități s-au enumerat soluțiile tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor recirculante de acvacultură de tip outdoor.

Acest studiu s-a realizat pentru evidențierea faptului că pe lângă utilizarea aparaturii moderne cu consum de energie electrică reduse se poate ajunge la rentabilizarea sistemelor recirculante de acvacultură și prin utilizarea energiilor regenerabile (verzi). Studiul a cuprins toate sistemele energetice regenerabile care au potențial ridicat de producere a energiei electrice și pot fi utilizate cu succes în sistemele recirculante de acvacultură. Tehnologia de creştere a materialului piscicol în sisteme recirculante de acvacultură este o tehnologie energofagă. Ponderea cea mai mare din costurile de producţie o reprezintă cheltuielile cu energia consumată pentru vehicularea apei în sitem, acționarea filtrelor de curățire a apei și încălzirea respectiv răcirea apei din bazine. Din acest motiv se impune utilizarea unor soluţii cât mai eficiente de producere a energiei electrice necesare sistemului. În această idee se recomandă utilizarea panourilor solare fotovoltaice și a generatoarelor eoliene de curent care au un randament ridicat în exploatare în zona geografică în care se află țara noastră și asigură o exploatare sigură și de lungă durată.

 

 

Activitatea 1.2: Studiu pentru stabilirea specilor de pești care pot popula sistemele recirculante, premergătoare repopulării apelor naturale

Această activitate  a fost desfășurată de către partenerul  P1-ICDEAPA Galați   în colaborare cu partenerul de proiect P2 SCDP-NUCET.

Posibilitatea creșterii peștelui pe tot parcursul anului şi în zonele cu climat temperat, caracterizate printr-o pronunțată variabilitate a regimului termic reprezintă un principal avantaj pe care îl prezintă sistemele recirculante. De asemenea, sistemele recirculante asigură condiții mediale optime, corespunzător particularităților ecofiziologice ale speciei de cultură, indiferent de regimul termic al arealului în care sunt amplasate. Astfel, creșterea speciilor de pești de apă rece impune luarea în considerare a costurilor necesare pentru menținerea unei temperaturi scăzute în spațiile tehnologice prin condiționarea aerului în timpul lunilor de vară.

În cadrul acestei activități s-a realizat o trecere în revistă a specilor de pești care pot popula sistemele recirculante de acvacultură în etapa premergătoare repopulării apelor naturale. S-a discutat despre raspândirea lor, ecologie, reproducere și importanța pentru acvacultură. Dintre acestea amintim pe cele mai importante: Specia  Acipenser stellatus stellatus Pallas 1771(Păstrugă), Specia Acipenser ruthenus ruthenus Linnaeus 1758 (Cega), Specia Exos lucius Linnaeus, 1758 (Știucă), Specia Sander lucioperca, Linnaeus 1758 (Șalău), Specia Silurus glanis, Linnaeus 1758 (Somn)

 

Activitatea 1.3: Studiu tehnologic privind sistemele recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol

Această activitate  a fost desfășurată de către Coordonatorul de proiect INMA- București.

În cadrul acestei activități s-a făcut o descriere a sistemelor recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol. În funcţionarea unui sistem recirculant de acvacultură este esenţială menţinerea unei calități optime a apei recirculate. Acest lucru se realizează, printre altele, prin filtrarea eficientă, tratarea, aerarea, degazarea şi oxigenarea apei tehnologice. Acest studiu a evidențiat necesitatea utilizării tehnologiilor inovative de tratare a apei.

 

Rezultate, stadiul realizării obiectivului fazei, concluzii şi propuneri pentru continuarea proiectului

Rezultatele preconizate pentru atingerea obiectivului sunt:

• Studii privind sistemele recirculante și soluțiile tehnice inovative utilizate pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole (tip outdoor). Identificarea speciilor de pești care pot popula sistemele recirculante, premergătoare repopulării apelor

Obiectivul fazei: Obiectivul fazei constă în elaborarea unor  Studii privind sistemele recirculante și soluțiile tehnice inovative utilizate pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole (tip outdoor). Identificarea speciilor de pești care pot popula sistemele recirculante, premergatoare repopulării apelor”

Această fază constă în trei activități de realizare a fazei și anume: Activitatea 1 ce constă în întocmirea unui Studiu tehnologic privind soluții tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole, tip outdoor, elaborat de către coordonatorul de proiect INMA –București  împreună cu partenerul P3 și anume INCDPM-București, activitatea 2  întocmirea a unui Studiu pentru stabilirea speciilor de pești care pot popula sistemele recirculante, premergatoare repopularii apelor naturale, elaborat de către partenerul de proiect P1 ICDEAPA-Galați în colaborare cu partenerul P2 SCDP Nucet și activitatea 3 întocmirea unui Studiu tehnologic privind sistemele recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol, realizat de către coordonatorul de proiect CO-INMA București.

Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:

Rezultatele preconizate pentru atingerea obiectivului fazei constă în realizarea a trei  studii intitulate

·     Studiu tehnologic privind soluții tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole, tip outdoor;

·     Studiu pentru stabilirea speciilor de pești care pot popula sistemele recirculante, premergătoare repopulării apelor naturale;

·     Studiu tehnologic privind sistemele recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol.

Rezumatul fazei: activităţi efectuate/rezultate obţinute/costuri faţă de Planul de realizare propus.

Studii privind sistemele recirculante și soluțiile tehnice inovative utilizate pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole (tip outdoor). Identificarea speciilor de pești care pot popula sistemele recirculante, premergătoare repopulării apelor reprezintă prima fază a proiectului și a fost întocmită pe baza comenzii interne nr. 00785 / 2019. Faza 1 este formată din trei activități ce constau în realizarea a trei studii: Studiu tehnologic privind soluții tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole tip outdoor elaborat de către coordonatorul de proiect INMA- București în colaborare cu partenerul P3 INCDPM-București, Studiu pentru stabilirea speciilor de pești care pot popula sistemele recirculante, premergătoare repopulării apelor naturale realizat de către partenerul P1 ICDEAPA-Galați în colaborare cu partenerul P2 SCDP Nucet și Studiu tehnologic privind sistemele recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol elaborat de către coordonatorul de proiect CO INMA București  în care se discută despre soluțiile tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole de tip outdoor, se stabilesc speciile de pești care pot popula sistemele recirculante în etapa premergătoare repopulării apelor naturale și se prezintă sistemele acvacole recirculante utilizate pe plan mondial la ora actuală în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol.

Activitatea 1  CO-INMA București  și P3 INCDPM- București :Studiu tehnologic privind soluții tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole este structurat pe capitole după cum urmează:

În capitolul introductiv s-a discutat despre importanța acvaculturii. În capitolul Importanţa şi evoluţia acvaculturii s-a făcut o scurtă istorie a acvaculturii, s-a evidențiat importanța economică a acvaculturii.

În capitolul Obiectivele UE și situația națională a acvaculturii s-au prezentat obiectivele Uniuni Europene privind acvacultura, s-a evidențiat situația națională a acvaculturii și potențialul actual al acesteia, precum și  potențialul acvaculturii românești, s-a punctat situaţia producţiilor piscicole, s-a discutat despre sistemele clasice intensive, despre sistemul de cultură mai rar întâlnit în țara noastră, sistemul raceway, s-a trecut în revistă sistemul de creștere în viviere flotante, s-a discutat despre sistemele superintensive, și despre sistemul flow through.

În capitolul Managementul tehnologic al sistemelor recirculante din acvacultură s-a discutat despre considerații generale privind acvacultura sistemelor recirculante, s-au enumerat tipurile de filtrare a apei (biologică și mecanică), aclimatizarea biofiltrelor, s-a discutat despre bacteriile nitrificatoare. S-a discutat despre toxicitatea amoniacului și nitriților, despre controlul solidelor de natură organică, s-a discutat despre sistemele de aerare-oxigenare, dspre management pH-ului, despre managemntul tehnologic în acvacultură, despre asigurarea materialului de populare, despre frecvența și hrănirea peștilor, despre sistemele de siguranță utilizate. S-a discutat despre conservarea și managementul energiei, despre eficiența managementului operațional în acvacultură. Toate acestea au fost trecute în revistă pentru evidențierea consumului mare de energie specific sistemelor recirculante de acvacultură.

În capitolul Sisteme de energii regenerabile s-a discutat despre proveniența energiilor regenerabile și despre oportunitatea utilizării unor surse de energie regenerabile și nepoluante pentru a diminua consumul energetic al unui sistem recirculant de acvacultură. S-a facut o trecere în revistă a surselor de energii regenerebile: solară, eoliană, energia geothermală, pompele de căldură, energia valurilor, biomasa, combustia directă, piroliza, gazeificarea, fermentarea anaerobă, gazele emise de depozitele de deșeuri, fermenția alcoolică (bioetanol), biodisel.

În capitolul Utilizarea sistemelor de energii regenerabile în vederea reducerii costurilor de exploatare în acvacultură s-a discutat despre  conversia energiei solare în energie termică, despre sistemele solare active și pasive, s-a discutat despre colectoarele plane, despre colectoare cu tuburi vidate, s-a discutat despre concentratoare solare, amplasarea colectoarelor solare. S-a discutat despre conversia energiei solare în energie electrică, s-a discutat despre celulele fotovoltaice ( materialul de construcție și eficiența lor) 

                                      Fig. 1   Module cu celule fotovoltaice    

 

De asemenea s-a făcut o caracterizare electrică a celulelor solare, s-a discutat despre elementele de eficiență a sitemelor fotovoltaice, despre estimarea performanțelor sistemelor fotovoltaice. De asemenea tot în acest capitol s-au adus în discuție centralele solare termo-electrice (Centrale solare cu sisteme de stocare a energiei termice, centrale solare cu jgheaburi parabolice, centrale solare cu reflectoare liniare Fresnel, Centrale cu turn solar, Centrale solare cu oglinzi parabolice discoidale). S-a evidențiat eficiența economică a energiei eoliene (sursa energiei eoliene, construcția și funcționarea turbinelor eoliene). S-a făcut o trecere în revistă a tipurilor de turbine eoliene (turbine cu ax vertical, turbine cu ax orizontal).

În capitolul Concluzii s-a evidențiat oportunitatea și eficiența utilizării de energii regenerabile (verzi) în tehnologia creșterii materialului piscicol  în siteme recirculante de acvacultură (tip outdoor) în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol.  

Activitatea 2  P1 ICDEAPA Galați și P2 SCDP-Nucet: Studiu pentru stabilirea speciilor de pești care pot popula sistemele recirculante, premergătoare repopulării apelor naturale este structurat pe capitole după cum urmează:

În capitolul Introductiv s-a discutat despre destinația acestui studiu, despre importanța creșterii peștilor în sisteme recirculante de acvacultură. În capitolul Speciile de pești care pot popula sistemele recirculante, premergătoare repopulării apelor naturale s-a discutat despre posibilitatea creșterii peștelui pe tot parcursul anului și s-a făcut o descriere a specilor de pești care pot popula sistemele recirculante premergătoare repopulării apelor natural după cum urmează:

În subcapitolul Specia  Acipenser stellatus stellatus Pallas 1771 (păstrugă) s-a făcut o descriere detailată a morfologiei acestei specii de pește, de asemenea s-au enumerat și cele două subspecii și anume ponticus, donensis și stellatus. Tot în acest subcapitol s-a discutat despre răspândirea, ecologia  acestui pește, reproducerea și importanța lui pentru acvacultură.

Fig. 1  Păstrugă

 

În subcapitolul Specia Acipenser ruthenus ruthenus Linnaeus 1758 (cega)  s-a făcut o descriere fizică  detailată acestui tip de pește. Tot în acest subcapitol s-a discutat despre răspândirea, ecologia  acestui pește, reproducerea și importanța lui pentru acvacultură.

Fig. 2- Cega

 

În subcapitolul   Specia Acipenser gueldenstaedti Brandt&Ratzeburg, 1833 (nisetru) s-a făcut o descriere fizică detailată acestui tip de pește. Tot în acest subcapitol s-a discutat despre răspândirea, ecologia acestui pește, reproducerea și importanța lui pentru acvacultură.

Fig. 3 – Nisetrul

 

În subcapitolul    Specia  Huso huso Linnaeus, 1758 (morun) s-a făcut o descriere fizică  detailată a acestui tip de pește și s-a făcut referire și la subspecia Huso huso huso care pătrunde direct în Dunăre. Tot în acest subcapitol s-a discutat despre răspândirea, ecologia  acestui pește, reproducerea și importanța lui pentru acvacultură.

Fig. 4 – Morunul

 

În subcapitolul Specia Exos lucius Linnaeus, 1758 (știucă) s-a făcut o descriere fizică detailată acestui tip de pește. Tot în acest subcapitol s-a discutat despre răspândirea, ecologia acestui pește, reproducerea și importanța lui pentru acvacultură.

Fig. 5 –Știuca

 

În subcapitolul Specia Sander lucioperca, Linnaeus 1758 (șalău) s-a făcut o descriere a morfologiei acestui tip de pește. Tot în acest subcapitol s-a discutat despre răspândirea, ecologia acestui pește, reproducerea și importanța lui pentru acvacultură.

Fig. 6-Șalău

 

În subcapitolul Specia Cyprinus carpio, Linnaeus 1758 (crap),   s-a făcut o descriere fizică detailată acestui tip de pește. Tot în acest subcapitol s-a discutat despre răspândirea, ecologia  acestui pește, reproducerea și importanța lui pentru acvacultură.

Fig. 7-Crap

 

În subcapitolul Specia Silurus glanis, Linnaeus 1758 (somn), s-a făcut o descriere morfologică detailată a acestui tip de pește. Tot în acest subcapitol s-a discutat despre răspândirea, ecologia  acestui pește, reproducerea și importanța lui pentru acvacultură.

 

Fig. 8- Somn

În capitolul Concluzii  s-a subliniat faptul că dintre bogăţiile naturale ale României, pescăriile şi peştele au ocupat şi ocupă încă un loc important între domeniile de interes naţional. Cu toate că sectorul piscicol a avut o contribuţie mică la formarea PIB-ului, importanţa acestui sector în agricultură şi în economia naţională este dată de rolul social pe care îl are, prin potenţialul de resurse alimentare şi biodiversitatea speciilor din apele ţării.

Activitatea 3 CO-INMA București: Studiu tehnologic privind sistemele recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol elaborat de către coordonatorul de proiect INMA-București este structurat pe capitole după cum urmează:

În capitolul introductiv s-a discutat despre obiectul acestui studiu, destinația și domeniul de utilizare a sistemelor recirculante de acvacultură.

În capitolul Importanţa creşterii materialului piscicol în sisteme recirculante de acvacultură în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol s-a discutat despre importanța repopulării apelor natural cu material piscicol și despre protejarea speciilor periclitate.

În capitolul Stadiul actual al dezvoltării tehnologice a sistemelor recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol s-a discutat despre stadiul pe plan național și mondial al dezvoltării  tehnologice a sistemelor recirculante de acvacultură.  S-a evidențiat faptul că pe plan național nu se fabrică instalații pentru construcția sistemelor recirculante de acvacultură iar dacă cererea apare în general acestea sunt achiziționate din străinătate deoarece oferta este foarte bogată, în unele tări existând o tradiție în fabricarea și comercializarea de astfel de instalații.

În capitolul Consideraţii privind sistemele recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol s-a făcut o prezentare generală a sistemelor recirculante de acvacultură.

Fig. 1 - Sistem recirculant de acvacultură

S-a făcut o scurtă prezentare a tipurilor de bazine de creștere, a fost prezentat sistemul de alimentare cu apă, recircularea apei, evacuarea apei, încălzirea și răcirea apei. De asemenea s-a pus problema hrăniri materialului piscicol și s-au prezentat tipuri de distribuitoare de hrană. S-a evidențiat importanța instalațiilor de comandă control și monitorizare a parametrilor fizico-chimici ai apei.

În capitolul Îndeplinirea criteriilor de calitate a apei în sistemele recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol s-au punctat considerațiile tehnologice privind asigurarea calității apei în sistemele recirculante de acvacultură, problemele specifice privind tratarea apei în sistemele recirculante, s-a discutat despre importanța filtrării mecanice, s-a făcut o descriere a tipurilor de filtrare mecanică ( filtrare mecanică cu site, cu material granular, cu nisip, cu bile cu agenți poroși). Tot în acest capitol s-a evidențiat importanța filtrării biologice a apei. S-au enumerat tipuri constructive de filtre biologice.  S-a pus problema importanței aerării, oxigenării, degazării și reglării pH-ului apei. S-a discutat despre influența temperaturii apei și despre sistemul de urgență în cazul depășirii nivelului critic admis de amoniac.

În capitolul Metode inovative de tratare a apei din sistemele recirculante de acvacultură s-a făcut o descriere a metodelor tehnologice inovative da tratare a apei din sistemele recirculante de acvacultură, s-a discutat despre caracteristicile gazelor dizolvate, despre alimentarea cu oxigen pur, despre injectarea oxigenului, s-a făcut o enumerare a tipurilor de oxigenatoare, s-a discutat despre tratarea apei cu ozon, despre sistemele de alimentare cu gaz pentru producerea ozonului, metodele de dizolvare a ozonului (contactoare cu difuzor de bule, injectoare, turbine cu amestecare). S-au discutat metodele de degazare a apei despre dimensionarea coloanelor de degazare. Tot în acest capitol s-a discutat despre tratarea apei cu raze ultraviolet. S-au enumerat tipurile de lămpi UV, s-au sistemele închise și deschise de tratare a apei cu radiații UV

În capitolul Concluzii se face o descriere a beneficiilor creșterii materialului piscicol în sisteme recirculante de acvacultură utilizate în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol și o enumerare a instalațiilor ce fac parte din acesta evidențiindu-se importanța instalațiilor de aerare, oxigenare și degazare a apei.

Stadiul de implementare a proiectului este în conformitate cu calendarul activităților prevăzut în Planul de realizare al proiectului, contract ADER  nr. 2531/26.09.2019, astfel încât realizarea fazei nr. 1. nu a necesitat modificări, activitățile realizate sunt aceleași cu cele planificate, atingându-se în totalitate obiectivele propuse.

Gradual de îndeplinire al obiectivului fazei nr. 1. este de 100 % deoarece:

- Țintele planificate ale fazei sunt realizate integral concretizându-se prin realizarea studiului privind sistemele recirculante și soluțiile tehnice inovative utilizate pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole (tip outdoor). Identificarea speciilor de pești care pot popula sistemele recirculante, premergătoare repopularii apelor, fază compusă din trei activități și anume:

• Studiu tehnologic privind soluții tehnice inovative pentru reducerea consumului de energie electrică a sistemelor acvacole;

• Studiu pentru stabilirea speciilor de pești care pot popula sistemele recirculante, premergătoare repopulării apelor naturale;

• Studiu tehnologic privind sistemele recirculante de acvacultură utilizate pe plan mondial în etapa premergătoare repopulării apelor naturale cu material piscicol.

- Indicatorii asociați pentru monitorizare și evaluare realizați sunt aceeași cu cei planificați și anume două studii tehnologice și un studiu prospectiv. 

*

*     *

Având în vedere cele prezentate, utilizând infrastructura proprie RESEARCH AND DEVELOPMENT INFRASTRUCTURE FOR POLYMERS DEVELOPMENT, înscrisă pe platforma infrastructurilor de cercetare din România, ERRIS https://www.erris.gov.ro/RESEARCH-AND-DEVELOPMENT-INF, INMA Bucureşti propune trecerea la  următoarele faze de realizare a activităților prevăzute în propunerea de proiect şi a Planului de realizare, respectiv: elaborarea documentației de execuție stație pilot sistem acvacol, tip outdoor, documentație de execuție sistem de monitorizare, realizarea stației pilot (sistem acvacol tip outdoor), realizarea sistemului de monitorizare al stației pilot (sistem acvacol tip outdoor), experimentarea stației pilot (sistem acvacol), tip outdoor, in condiții de laborator (fără material piscicol), experimentarea staţiei pilot (sistem acvacol), tip outdoor, în condiții de exploatare, demonstrarea utilităţii şi funcționalităţii sistemului hibrid de generare a energiei / sistemului de monitorizare, a stației pilot (sistemului acvacol), tip outdoor, demonstrarea utilității și funcționalității stației pilot (sistemul acvacol), tip outdoor, diseminarea pe scară largă a rezultatelor obţinute.